DACA APASATI PE ACEST TEXT APARE FOSTUL INDEX DIN PARTEA STANGA
DACA APASATI PE ACEST TEXT APARE PAGINA DE DESCHIDERE DIN FOSTUL SITE

vedeti: "Trezirea in traditiile spirituale ale omenirii" si "Metoda de relaxare pilotata elaborata de Dan Mirahorian" pe :
http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html

YOGA SUTRA ( REGULI DE ALINIERE)

THE YOGA SUTRA OF PATANJALI

Aforismele lui Patanjali/ Yoga Sutra of Patanjali/ Instructiuni de Aliniere de Dan Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/31059885/
http://www.scribd.com/doc/21570310
http://www.scribd.com/doc/25425558/

YOGA SUTRA-REGULILE DE ALINIERE
Aforismele Yoga ale lui Patanjali
Instructiuni pentru Centrare
de Dan Mirahorian

Centrarea sau alinierea cu Realitatea Sursa ( Centrul; Temelia; Axul; Izvorul si Banca de Date a Universului fenomenal) ; Yoga Sutra se refera la Regulile practice ale antrenamentului antic de aliniere ( Yoga) care conduc la cunoasterea experimentala a Sinelui la autocontrol, la vindecare, la acces la puterile divine si la Eliberare din starea actuala de ratacire, ignoranta, neputinta si suferinta.

YOGA SUTRA ( CENTERING INSTRUCTIONS OR ALIGNEMENT RULES) OR THE YOGA APHORISMS OF PATANJALI TRANSLATED AND COMMENTED BY DAN MIRAHORIAN; A SITE ON THE SCIENCE AND TECHNOLOGY OF TRANCE AND ITS APPLICATIONS ( GUIDED REALAXATION FOR CENTERING IN THE DATA BANK OF THE UNIVERSE)

Yoga Sutra-Aforismele Yoga ale lui Patanjali
( Instructiuni pentru Centrare)
Traducere din lb. sanskrita, dictionar sanskrit-roman-englez al tuturor termenilor din Yoga Sutra, inregistrare audio pe CD

in lb. sanskrita si romana a celor 196 de aforisme,
note si comentarii de: Swami Dhirendra Brahmachari si Dan Mirahorian

Copyright @2004, 2005, 2006, 2009, 2010, 2011, 2012, Dan Mirahorian, All Rights Reserved
Standard ISBN 0 00433160-5 Indexed ISBN 0 00433161-3

Samadhi Pada- Lista Aforismelelor Yoga ale lui Patanjali
Samadhi Pada- List of the Yoga Aphorisms of Patanjali

Cartea I: Partea despre Transa mistica ( Enstaza) -Samadhi Pada
Book I: Trance Absorbtion Technology Chapter - Samadhi Pada

YOGA SUTRA-REGULILE DE ALINIERE

YOGA SUTRA [ REGULILE DE ALINIERE ] ESTE CARTEA IN CARE PATANJALI A CONDENSAT EXPERIENTA CIVILIZATIILOR CARE NE-AU PRECEDAT PE TERRA IN DOMENIUL AUTOCUNOASTERII, AUTOCONTROLULUI;
CALATORIA INTERIOARA AR FI MULT MAI DIFICILA FARA ACEASTA HARTA , REALIZATA DE PATANJALI. YOGA SUTRA LUI PATANJALI ESTE O SISTEMATIZARE CONDENSATA IN AFORISME A INSTRUCTIUNILOR PRIVIND DECLANSAREA PROCESULUI DE ALINIERE

Cartea I: Partea referitoare la Transa mistica ( Enstaza) [ Samadhi Pada ]
Book I: Trance Absorbtion Technology Chapter [ Samadhi Pada ]

YS 1. 1. R: OM ( AUM) . Acum si aici, Yoga ( starea unificata; stiinta si tehnologia alinierii) este prezentata secvential [ sub forma de sutra ] /E: OM ( AUM) . Here and now, Yoga [ the centered state; Science and technology of Union ] is exposed step-by step [ in the form of sutra ( instructions condensed rules or aphorisms) ] / F: OM, Maintenant, le Yoga ( etat unifiee; la science de l'Union) est expose [ sous la forme de regles condense ( sutra) ] / S: OM, Ahora la ensenanza para ( provocar) el estado unificado ( yoga) ;
Nota 1:
In fata milioanelor de cercetatori ( in lume sunt 40 milioane de practicanti Yoga si 960 de traduceri ale Yoga Sutra in toate limbile de pe Terra) se afla acest text al lui Patanjali: OM/atha yoga anu shasanam ;
Asa cum in fata aceluiasi peisaj milioane de oameni vad milioane de lucruri diferite [ din cauza credintelor inoculate, teoriilor, modelelor asupra realitatii, a conditionarii ori a programarii conceptuale ( "conceptia comanda perceptia") sau din cauza experientelor placute ori dureroase intalnite in cursul vietii ( traume) ] . Tot astfel se petrec lucrurile si cu descifrarea semnificatiei textului lui Patanjali. Pentru a traduce textul lui Patanjali nu ne este de folos doar un expert in limba sanskrita, care s-ar rezuma doar la insiruirea semnificatiilor termenilor din dictionarele de azi, fara legatura cu mesajul din Yoga Sutra.

De curand am corectat o carte de electronica tradusa din lb. engleza de un filolog in care unda purtatoare ( "carrier wave") care putea fi modulata in frecventa si amplitudine, devenea in traducere un "caraus" iar alteori un "hamal", iar conceptul de modulare in frecventa si amplitudine devenea imposibil de inteles.

Am facut referire la corectarea unei carti de electronica tradusa din lb. engleza fiindca in Yoga Sutra chiar se vorbeste despre impulsuri cerebrale si unde modulate ( vrittis) care sunt clasificate dupa caracteristici si sursa de generare sau procesare in:impulsuri exterioare, interioare, mixte ( realizate din superpozitia primelor doua) , autonome ( generate de creierul reptilian) si in impulsuri stocate la diferite nivele de subtilitate ( smriti, samskaras) .
Azi, ca si in trecut, fiecare domeniu stiintific si tehnologic de varf s-a insularizat ( fizica cuantica, astrofizica, tehnologia telecomunicatiilor, tehnologia informatiilor. . ) prin elaborarea unui limbaj specializat pe care filologii nu-l mai pot intelege ( chiar folosind dictionare de specialitate) , fiind necesari expertii in interpretare, care au pregatire de experti profesionisti si au capacitati de interpretare, de traducere analogica ( metaforica) sau de popularizare.

Acum sa vedem la ce se refera Patanjali in prima sutra ce joaca rol de titlu:
OM ( AUM) /Acum si aici ( atha) , Yoga este desfasurata ( shasanam) secvential sub forma unui sir de unitatii ( anu) [ referire la sutra ( instructiuni, reguli concise, aforisme) ] ; Yoga la care se refera Patanjali este obiectivul strategic al practicii ( Patanjali mai apeleaza si cu alte ocazii la termeni militari:sadhana) . Patanjali desemneaza prin yoga: starea unificata, centrata, aliniata, situata "acum si aici", dincolo de timp si spatiu; [ vedeti YS 4. 33 ]
Trecerea de la starea infasurata ( atemporala, sincronica, holografica, indescriptibila) la starea desfasurata ( temporala, diacronica, localizata, descriptibila) conduce la tranzitia de la simultaneitate la secventialitate, de la continuu la discontinuu; asa se ajunge la desfasurarea sub forma de cuante ( anu; ksama) a conditiilor si a regulilor care trebuie indeplinite simultan pentru a realiza reinfasurarea constienta sau Kaivalyam ( Izolarea; Eliberarea) ; conditiile si regulile apartin "caii de unificare cu opt ramuri ( asht anga yoga) " sau stiintei si tehnologiei centra; rii, alinierii, unificarii cu "izvorul universului manifestat", care permite reintoarcerea la adeva; rata noastra; identitate si conduce la realinierea corpurilor si a camerelor constiintei, ceea ce permite eliminarea avidya ( orbirii, ignorantei; "toti avem ochi si urechi, dar nu vedem si nu auzim") si a neputintei ( alienarii, ca; derii in robie; "toti avem terminale efectoare dar nu putem actiona nemijlocit") ] .
Exista similitudini evidente la alti maestri spirituali. De pilda Lao Tzu incepe ( cap. 1 ) cu distinctia dintre cele doua cai: 1. orizontala ( secventiala, in timp) pe care suntem obligati s-o utilizam pt. a dezvalui ceva indescriptibil, atemporal: 2. calea verticala ( Tao)
1. 1. Tao [ Calea orizontala ] care poate fi urmata [ parcursa; descrisa; spusa ] nu este Tao [ Calea verticala; imuabila; omniprezenta; eterna; permanenta; care conduce la adevarata fata a realitatii, la centrul imuabil si gol al ciclonului, la care se face referire in textul ce urmeaza; ] . 1. 2. Numele care poate s-o numeasca nu este Numele etern .

Gerard Blitz traduce acest text astfel: "Acum, Yoga va fi predata in continuarea unei transmisii fara intrerupere". Termenul atha ( acum) indica faptul ca yoga e predata celui ce este gata, pregatit, disponibil si motivat. Termenul anu ( in mod neintrerupt) indica faptul ca radacinile acestei invataturi initiatice, care s-a transmis intr-un lant neintrerupt de la maestru la discipol, se afla intr-un trecut la fel de indepartat ca si textele cele mai stravechi: Vedele, Codex Troanum ( practicile din Atlantida de inaltare a omului la statutul divin) , traditiile din imperiul Uigur si ale civilizatiei Mu ( Lemuriene) , stiinta altor civilizatii din galaxie [ nagas ( reptilienilor) care au ajutat supravietuitorii dupa Potop;


YS 1. 2. R: Yoga ( starea unificata) inseamna nirodha ( stingerea constienta [ a procesului de identificare cu) vrittis ( lit. :"vartejurile; vrie", impulsurile; fluctuatiile; valurile; oscilatiile, gandurile; emotiile) din chitta ( minte) ; /E: Yoga is the cessation [ nirodha:stilling ( in the sense of continual and vigilant watchfulness) ] of the indentification with the fluctuations ( vritti:activities, modifications, impulses, the thought forms, workings) of the mind ( chitta) /F: Le Yoga est la nirodha ( extinction, restriction, suspension) [ de l'identification avec les ] vritti ( modifications, fluctuations, impulsions, mouvements) de ( ou dans) ] chitta ( mental; esprit, pensee; conscience) /S: El estado unificado del "Yoga" surge cuando cesa ( nirodha) la vritti ( agitacion, pensamientos, emociones y sensaciones fluctuantes) de la chitta ( Mente) ;

Nota 2:
Patanjali ne indica acum calea sau mijlocul ( obiectivul tactic) :"sa oprim agitatia automata din minte".
Imaginati-va ecranul mental ca suprafata unui lac pe care se manifesta valurile sau vartejurile ( vrittis) ; atat timp cat apa lacului este agitata de valuri ramaneti prizonieri ai suprafetei si nu vedeti in profunzime ( fundul lacului, realitatea suport, temelia) [ vedeti tipurile de vrittis in: YS 1. 5-11 ] ;
Yoga inseamna sa intri pe deplin constient intr-o stare de golire a mintii de impulsurile de la periferie ( vrittis) , ceea ce ne permite sa ridicam ancorele care ne tin legati de periferie, sa initiem separararea de suprafata ( viyoga) si sa incepem yoga ( unificarea, alinierea, intrarea in transa mistica-samadhi) , intrarea in starea de veghe paradoxala, cunoscuta din antichitate drept: "a patra" ( turiya) stare ( avastha) de constiinta, situata in mijlocul starii de veghe in centrul imobil al ciclonului sau al vartejului activitatii [ vedeti diagramele starilor de constiinta in hinduism si taoism ] .
Stingerea fluctuatiilor ( scaderea agitatiei sau a temperaturii) substantei mentale este Yoga ( unificarea; alinierea, coerenta; conjunctia) si conduce la supraconductia biologica [ vedeti starea cristalului mental care devine perfect transparent ( supraconductor) in :YS 1. 41 ] ;
Lao Tzu se refera la calea umplerii care ne tine prizonieri ai orizontalei ( suprafatei ) si la cea a golirii- calea verticala ( in care plonjam in adancime) in cap. 1 si 77.

1. 5. Iata de ce intotdeauna adoptand modalitatea Wu [ a vidarii; traind sub domnia lui "a fi" ] ii vom vedea nemijlocit esenta [ centrul; profunzimea; "adevarata fata a realitatii" ] ,
1. 6. Iar adoptand modalitatea You [ a umplerii; traind sub robia lui a avea" ]
ii vom vedea doar suprafata [ periferia; aparenta; iluzia; dosul realitatii ] .

77. 1. Calea Cerului [ Tao al cerului ] procedeaza in maniera celui care incordeaza un arc
77. 2. Ea coboara ceea ce este sus ( inaltat) si ridica ceea ce este jos [ doar nonactiunea ( Wu-Wei) , pastreaza echidistanta, vidul si mijlocul si permite obtinerea razei maxime de actiune ( actiunea holografica) ]
.





YS 1. 3. Atunci Vazatorul ( adevaratul Sine) se aseaza in propria sa natura sau forma ( svarupa) [ atunci, constiinta noastra ( si a universului holografic) se reintoarce la propriul sau izvor ( centru; sursa; natura) , "se trezeste" devenind constienta de ea insasi; atunci cand inceteaza identificarea cu efemerul ( vrittis: impulurile, valurile, proiectiile de pe ecranul mental) , omul "se naste a doua oara" iar "Divinul salasuieste si canta in om"; "omul devine flautul in care canta Divinitatea" ] / Then the Seer ( i. e. the transcendental Self) rests or abides in svarupa ( its essential form; in its true nature; when this has been accomplished, the man knows himself as he is in reality) /Alors, dans ce cas, le voyant ou l'observateur s'etablit et demeure en lui meme, dans sa forme propre/ Entonces ( en el estado unificado) , el espectador se identifica con su Naturaleza Original [ entonces la vidente ( mente) reposa en si misma esencial; "QUIEN VE" queda establecido en su Naturaleza Original ]


Nota 3
Patanjali ne-a indicat in YS 1. 2 mijlocul ( obiectivul tactic) :oprirea agitatiei din minte. Acum vedem care este efectul acestei actiuni atat de simple in aparenta. Atunci se dezvaluie Centrul nostru veritabil pe care Patanjali il numeste drashtar ( "vazatorul", "cel ce vede") ; atunci se dezvaluie temelia imobila, realitatea suport, ecranul imuabil ( care face posibile toate proiectiile) , martorul imobil, permanent sau constiinta profunda prin care suntem una cu eterna constiinta cosmica, dincolo de efemera intrupare materiala.
Fie ca este numit drashtar ( "vazatorul", "cel ce vede") , Atman, Sinele, Centrul este mereu vorba despre "scanteia divina" din om sau despre tezaurul aflat inlauntrul fiecarui om, despre izvorul iubirii, fericirii, creativitatii si al vietii, pe care majoritatea il cauta in afara, desi acest izvor se afla in noi insine. Iisus spunea: "Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasca privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Caci iata ca Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru" ( Luca 17. 20-21; Rom. 144. 17; Vers. 23) ] .
In universul holografic centrul este pretutindeni dar singurul centru accesibil se afla doar aici si acum inlauntrul nostru. Atunci cand centrul nostru veritabil intemeiat in el insusi se dezvaluie se petrece miracolul: constiinta noastra ( si a universului holografic) se reintoarce la propriul sau izvor ( centru; sursa; natura) , "se trezeste" devenind constienta de ea insasi; atunci cand inceteaza identificarea cu efemerul ( vrittis:valurile de pe ecranul mental) , cu periferia , omul "se naste a doua oara" , isi reaminteste cine este iar "Divinul salasuieste si canta in om":"omul devine flautul in care canta Divinitatea" ] ;
Marii maestri spirituali pe care i-a avut omenirea au aratat ca tezaurul se afla inlauntrul fiecarui om
In practica taoista si Zen ( Ch'an) contactul cu realitatea suport ( Temelia Informationala; Banca de Date a Universului) este realizat experimental in interior [ acum si aici ] . Doar intr-un univers holografic, adica invariant cu scara la care este cercetat, contactul experimental cu realitatea prezenta, acum si aici, ne dezvaluie ceea ce se afla oricand si oriunde.
Doar intr-un univers holografic autocunoasterea inseamna simultan omnicunoastere, iar autocontrolul inseamna omnicontrol sau omnipotenta.
"Doar cel ce se cunoaste pe sine insusi, poate cunoaste intreg universul;
Doar cel ce controleaza Centrul rotii poate controla periferia. "
Lao Tzu [ Lao Zi ] afirma in capitolul 1 ca cel ce se goleste descopera "poarta tuturor minunilor, "altarul", izvorul tuturor puterilor, virtutilor, harurilor, darurilor si mutatiilor.
1. 5. Iata de ce intotdeauna adoptand modalitatea Wu [ a vidarii; traind sub domnia lui "a fi_" ] ii vom vedea nemijlocit esenta [ centrul; "adevarata fata a realitatii" ] ,
1. 6. Iar adoptand modalitatea You [ a umplerii; traind sub robia lui "a avea" ]
ii vom vedea doar suprafata [ periferia; aparenta; iluzia"dosul realitatii" ] .
1. 7. Cele doua [ "fete ale realitatii" ] au aceeasi obarsie, dar nume diferite.
1. 8. Impreuna sunt numite Vidul [ 玄 xuan2; Adancul; profunzimea; dimensiunea verticala ]
1. 9. Daca plonjezi in acest vid central, vei gasi poarta tuturor minunilor [ "altarul"; izvorul tuturor puterilor, virtutilor, harurilor; darurilor, mutatiilor ] .
In capitolul 47 Lao Tzu [ Lao Zi ] arata cum se poate cunoaste intreg universul si se poate vedea ( referire la: cunoastere nemijlocita) Calea Cerului:
47. 1-4Fara sa treci pragul usii, se poate cunoaste intreg universul,
Fara sa privesti pe fereastra ( fara sa folosesti ferestrele simturilor) , se poate vedea Calea Cerului [ poti descoperi principiile ce guverneaza toate lucrurile* ]
In capitolul 33 Lao Tzu [ Lao Zi ] afirma ca victoria ( reusita) interioara e temelia ( cauza) oricarei victorii exterioare:
33. 1. Cel ce cunoaste pe altii [ lumea exterioara ] are eruditie [ are experienta; ramane toata viata in "mica sala a inteligentei" , prizonier al cunoasterii mijlocite ] ,
33. 2. Doar cel ce se cunoaste pe Sine este Iluminat [ doar cel ce se cunoaste intra in "marea sala luminoasa inteligentei", unde se manifesta cunoasterea nemijlocita sau "adevarata cunoastere" ] .
33. 3. Cel ce invinge pe altii [ ce impune vointa sa, altora ] are forta exterioara [ pare tare ] ,
33. 4. Doar cel ce se invinge pe Sine este cu adevarat puternic [ doar cel ce-si stapaneste propriile pasiuni este unit cu forta Spiritului ( Shen) ] .
Calea antica cunoscuta sub numele de Stiinta si Tehnologia Centrarii, era odinioara aplicata de reprezentantii civilizatiilor precedente, pentru a ajunge la vindecare, la "trezire", la "desteptare" sau la "eliberare", adica la autocunoastere ( omnicunoastere) si autocontrol ( omnipotenta) .
Mesajul lui Iisus, in care se pune in aplicare reintoarcerea fluxului atentiei, reprezinta si o "Cale catre Dumnezeu", fiindca se cere practicantului sa intre in starea de impacare cu lumea si cu noi insine din adevarata "Rugaciune", sa intre in starea de "predare sau daruire catre Dumnezeu", in starea de "renuntare sau de detasare de comorile efemere din lumea de afara", pentru a reveni la "veghere", la "ascultarea in tacere" ; Doar respectarea simultana a acestor conditii face posibila "Trezirea" sau descoperirea adevaratei noastre identitati , deschide calea "Insamantarii Cuvantului" , face posibila asezarea, incetarea ratacirii, centrarea, interiorizarea si reintoarcerea fluxului atentiei.

YS 1. 4. In celelalte cazuri ( al starilor necentrate sau neancorate in Centru sau in Temelia imuabila) se manifesta sarupyam [ identificarea cu; colorarease asuma forma ] vrittis ( lit. :vartejurile; impulsurile; fluctuatiile; valurile; gandurile; emotiile) prezente pe ecranul mental) ; At other times, we identify with vrittis ( thoughtsmodesactivitiesforms and with their active modifications of the mind) / [ /color ] Sinon, il existe une identification entre le voyant et ces vrittis [ fluctuations, impulsions, mouvements, pensee ou emotions qui existe dans le mental ( chitta) ; l'observateur parait assumer la forme de la modification mentale ] / En los otros estados ( fuera del estado unificado; el alma-mente) , se identifica con Vrittis ( las fluctuaciones mentales, los procesos mentalesasume la misma forma de las funciones mentales) ;



Nota 4:
In celelalte cazuri ( al starilor pline de fluctuatii) se manifesta identificarea cu vrittis ( impulsurile, fluctuatiile, valurile, gandurile, emotiile) prezente pe ecranul mental.
Sivananda exemplifica numeroase tipuri de identificari:ne putem identifica cu o stare pasagera, asa cum un spectator se identifica cu actorul dintr-un film , asa cum soferul se identifica cu vehicolul pe care-l conduce, asa cum omul se identifica cu trupul, asa cum un om bogat se identifica cu bogatiile sale iar un om puternic cu puterea sa ( pozitia in ierarhia sociala ori politica)
Omul profan prizonier al identificarilor cu efemerul ( vrittis, conceptiile, credintele, conditionarile inoculate; mintea, corpul, numele primit, familia, poporul, limba) ramane captiv in camera periferica a constiintei, care se foloseste de lumina fenomenala pt. a vedea [ "pestera intunecoasa" la care facea referire Socrate ] .
Gerard Blitz imi punea urmatoarea intrebare:"Cum este posibil ca acest Centru imuabil, permanent sa se identifice cu constiinta periferica, care este in mod definitoriu agitata, fiindca ea este in legatura permanenta cu stimulii din mediu prin intermediul organelor senzoriale ?
Fiindca Centrul imuabil sau constiinta profunda este asemenea diamantului care reflecta/transmite culoarea suportului pe care este asezat; in loc sa ramana pur diamantul se pateaza sau se coloreaza. Fara procesul de colorare nu ar exista cunoastere se afirma in YS 4. 17:"Un obiect poate fi jnata ( cunoscut; perceput) sau ajnata ( necunoscut; neperceput) dupa cum uparaga ( colorarea mentala produsa de obiect; colorarea incepe cu alegerea obiectului care va intra in focarul atentiei) corespunde sau nu apeksha ( interese; motivatii, dorinte, nevoi; activitatii de alegere, selectie si delimitare a focarului atentiei de catre ego) manifestate de vach ( diversele voci, centre ( de interes) sau porti ale creatiei) [ orice cunoastere este directionata, selectiva, fragmentara, incompleta atat timp cat este mediata de ego, de periferie ] ";

Identificarea cu vrittis ( fluctuatiile; valurile; gandurile; emotiile) prezente pe ecranul mental este consemnata in zicale si proverbe populare ca un proces de colorare: limbajul popular este elocvent: in stare emotionala violenta-de furie sau de indignare "vede rosu" sau"cel furios vede totul rosu "; in stare de tristete, suparare, deprimare ori de descurajare " totul e negru. . sumbru ", "are idei negre"; optimistul"vede in roz". ;
Atunci cand constiinta profunda reflecta starile schimbatoare ale mintii ( chitta) lumea este vazuta diferit ca printr-un filtru colorat-atunci nu mai este vorba de o reflectare a realitatii ci de o reflectare a subiectivitatii.
Un experiment de transmisie a mesajelor telepatice de la 15000 km distanta a aratat ca un om receptiv care in mod obisnuit receptiona exact mesajele emise, atunci cand era infometat "colora toate mesajele primite " ca si cum vedea printr-un filtru colorat:un "cerc portocaliu din carton" devenea o "portocala", "o cana cu apa" devenea "o cana cu lapte". De cate ori nu ne pierdem obiectivitatea sau impartialitatea in aprecierea diferitelor lucruri din cauza ca suntem colorati de propriile noastre dorinte?
Nici nu ne putem da seama de amploarea acestei identificari in care ecranul mental agitat e similar apei agitate care ne impiedica sa vedem fundul; iar mintea nu poate cunoaste Centrul prin ea insasi fiindca are o cu totul alta natura; nu are lumina proprie se afirma in YS 4. 19: "Mintea nu e sva-abhasa ( luminoasa sau constienta in sine; nu are propria lumina) fiindca ea este drishya ( perceptibila; este obiect al perceptiei, cunoasterii) ";
Nu putem decat sa inlaturam obstacolele din calea apei sa calmam aceasta agitatie care ecraneaza tezaurul de la fundul apei, care ne impiedica sa descoperim Centrul veritabil care ne permite sa vedem realitatea asa cum este ea
YS 4. 3: "Nimitta ( cauza eficienta indirecta; instrumentala; practica autentica) [ care se afla la originea oricarei transformari ori transfer ] goleste ( nu actioneaza) dar umple ( implineste) prin indepartarea obstacolelor la fel cum face agricultorul [ care-si uda campul eliminand barajul din calea apei din canalul de irigatie ] ".
Omul "cazut", prizonier al identificarii cu vrittis ramane un terminal senzorial al Constiintei Cosmice ( "toti oamenii sunt ochii si urechile Constiintei Cosmice"; doar sfantul sau omul sacru devine "flautul in care canta Divinitatea", locul de intalnire intre Cer, Pamant si Om-vedeti starile de constiinta ( vedeti:avastha) in diferite traditii spirituale si comentariul la ideograma chineza"sheng"



YS 1. 5. [ Constientizati ] cele cinci feluri de vrittis ( fluctuatii mentale, impulsuri) si cele doua stari in care se afla acestea ( in functie de impactul emotional) :klishta ( colorate; perturbatoare, dureroase-placute, produc atractie-respingere; manifestate) sau aklishta ( incolore; neutre; neperturbatoare; nemanifestate; in stare latenta sau potentiala; nedureroase - orice placere e o stare potentiala de durere; vedeti: YS 2.15) / E: Witnessing 5 kinds of vrittis ( thoughtsmodes patternsactivitiesforms and with their active modifications of the mind) that are either colored or not-colored;/ F: Les fluctuations sont de cinq sortes, ayant les caracteristiques d'affliction ou de non-affliction/ S: Las principales fluctuaciones mentales ( Vrittis) son cinco; las cuales se pueden dividir en manchadas e inmaculadas


YS 1. 6. Cele cinci categorii de vrittis ( impulsuri mentale) sunt: Pramana ( cunoasterea corecta mijlocita) , Viparyaya ( cunoasterea gresita; iluzia) , Vikalpa ( imaginatia, conceptualizarea; visul; halucinatia; gandirea verbala-dialogul interior) , Nidra ( starea de somn profund fara visuri; lipsa constientei; somnolenta; inertia) si Smriti ( memoria) / E:The five vrittis ( mental activities) are Pramana ( right knowledge, real cognition) , Viparyaya ( wrong knowledge, unreal cognition, error, misconception, illusion) , Vikalpa ( imagination, conceptualization, fancy, fantasy, hallucination) , Nidra ( dreamless deep sleep; passivity; unconsciousness) and Smriti ( memory; recollection; remembering) ; / Les fluctuations sont : Pramana ( la cognition valable) , Viparyaya ( l'opinion erronee) , Vikalpa ( la conceptualisation) , Nidra ( le sommeil sans reves) et la Smriti ( la memoire, le souvenir) /Estas cinco principales fluctuaciones mentales ( Vrittis) son:Pramana ( conocimiento correcto, el conocimiento cierto y probado; medios de recto conocimiento) , Viparyaya ( falsas concepcionesconocimiento errado, el conocimiento erroneo) , Vikalpa ( imaginacion, construcciones mentales) , Nidra ( el sueno profundo sin ensuenos) y Smriti ( memoria, la retentiva)



YS 1. 7. R: Pramana ( cunoasterea corecta mijlocita) se refera la imaginea generata pe ecranul mental de catre vrittis ( impulsurile) provenite din urmatoarele izvoare:1. Pratyaka [ perceptia senzoriala; observatia; semnale receptionate din mediu de catre simturi ( traductorii senzoriali) ] , 2. Anumana [ impulsurile obtinute prin procesare informationala: gandire-analitica ( rationala, logica; cauzala, inductiva si deductiva , adica prin modalitati de procesare specifice emisferei drepte) si prin gandire-analogica ( gandirea analogica sau "magica" care a dat "legea serialitatii", adica prin modalitati de procesare specifice emisferei stangi) ] , 3. Agamah [ impulsurile transmise de marturiile emise implicit ( "imprinting", procesul de programare sau de conditionare conceptuala; conexiunea la "subconstientul colectiv"; multimea de credinte, identificari, ierarhizari valorice , estetice, "bunul simt"si traditii transmise pe canale subconstiente) si marturiile emise explicit ( verbal sau in scris) de autoritati credibile laice ( parinti, scoala) sau religioase ( traditii; textele revelate) ] ; [ vedeti: YS 1. 49. Cunoasterea mijlocita ( orizontala) ce provine din shruta ( comunicarea verbala; lectura si ascultarea textelor revelate) si anumana ( procesare logica si analogica; vedeti: YS 1. 7) este diferita de ( prajna) cunoasterea nemijlocita ( verticala), deoarece are un obiect diferit ( "prajna vizeaza lucrul in sine, asa cum este el, in timp ca jnana-cunoaste oglindirea obiectului in "apa" ecranului mental , adica o realitatea secunda") ] / E: Pramana ( mediated correct knowledge) [ can be derived from ] Pratyaka ( perception, observation) , Anumana ( inference) and Agamah ( testimony; words of others) ; F: Une cognition valable ( Pramana) est basee sur: 1. Pratyaka ( la perception) , 2. Anumana ( l'inference) et 3. Agamah ( le temoignage; la communication verbale); / S: El conocimiento correcto ( Pramana) proviene de las siguientes fuentes: Pratyaka la percepcion directa, Anumana ( deduccion , la inferencia logica) y Agamah ( testimonio, la referencia a autoridades dignas de confianza, revelacion) ;

YS 1. 8. Viparyaya ( cunoasterea gresita; iluzia) este un tip de impuls ( vritti) care genereaza o imagine mentala neadecvata cu forma obiectului care este perceput [ iluzia se petrece atunci cand obiectul cunoasterii exista, dar perceptia nu e conforma cu acesta din cauza superpozitiei impulsurilor receptionate si proiectate ( noaptea, in caz de teama, putem confunda un baston cu un sarpe ) ] . /Viparyaya ( misconception; unreal cognition) is erroneous knowledge not based on the [ actual ] appearance of the [ underlying object ] . / Viparyaya ( la connaissance fausse; l'illusion) est une opinion erronee formee a partir d'un objet mais qui n'est pas en correspondance avec l'apparence reelle de cet objet ]. / Viparyaya ( la falsa concepcion; conocimiento errado) es una comprension defectuosa que no se basa sobre el ser del objeto que determina dicha concepcion;

YS 1. 9. R: Vikalpa ( imaginatia, fantezia, visul; halucinatia; conceptualizarea) este capacitatea proiectiva de a genera impulsuri mentale in lipsa unui obiect real corespunzator iar ea decurge din sabda ( cuvinte, asteptari sugerate verbal sau din permanentul monolog verbal interior) /; E: Vikalpa ( imagination, conceptualization, hallucination, dream, fancy, fantasy) is the knowledge based on/or conveyed by words ( sugestions) that have no perceivable or a real corresponding object. /F: Vikalpa ( conceptualisation) est sans objet et suit uniquement la connaissance des mots ( cette type de connaissance provient du signifie d'un mot mais n'a pas une realite correspondante) /S: Vikalpa ( imaginacion o fantasialos procesos mentales basados en la construccion logica) proceden de un conocimiento verbal sin correspondencia objetiva seguir el conocimiento a traves de la palabras pero sin el objeto es imaginacion;

YS 1. 10. Nidra ( starea de somn profund fara vise/ deep dreamless sleep) este acel vrittis ( impuls mental autonom) de tip tamasic ( vedeti: "gunas" in YS 1.16) care inlocuieste/sterge/goleste (abhava) continuturile mentale (pratyaya) din camera periferica a constiintei folosite drept suport (alambana) pentru a ramane in contact cu realitatea [ de catre mintea programata sa se identifice eronat; vedeti: Nota ]/ E: Nidra (deep dreamless sleep) is that quiescent type (tamas guna) of vrittis (autonomous mental impulse) which replaces and clear away(erase) (abhava) any content of mind (pratyaya) used for support(alambana)[by the conditioned mind]; F: Nidra(le someil sans reves) est une modification autonome (vrittis) d'inertie (tamas guna) qui produite l'etat de vacuité ou de negation (abhava) des contenus du mental (pratyaya) utilise comme point d'appui (alambana)[par la conscience programme ou conditionne por rester seulement dans la chambre peripherique];S: Nidra (el sueño profundo sin sueños) es aquella fluctuación de la mente (vrittis) que causa de la ausencia o desaparece (abhava) de contenido(pratyaya) el fundamento(alambana)[ de la conciencia];

Nota:
starea profana de veghe si proiectia realitatii- realitatea virtuala sau secunda- se manifesta in camera periferica a constiintei, in "pestera intunecoasa" despre care vorbea Socrate) ; atentia omului profan a fost programata sau conditionata pt. a identifica realitatea cu imaginea virtuala a realitatii generata de impulsuri ( vrittis) ; realitatea secunda e o proiectie sau o oglindire a realitatii mijlocita de vrittis ( perceptii senzoriale, ganduri, impulsuri ), iar nu insasi realitatea; daca constienta nu s-ar identifica cu impulsurile tamasice de stergere, ar asista constient la procesul automat de reintoarcere "acasa" al pasarii sufletului "hamsa" ]


YS 1.11. Memoria (smriti) [desemneaza impulsurile mentale(vrittis)] stocate/retinute si reactualizate(asampramoshah), care au fost generate de obiectele senzoriale (vishaya) in cursul experientelor traite anterior (anubhuta); [ aceste impulsuri stocate sunt reactivate, reactualizate sau reamintite in cursul unor experiente similare producand distorsiuni-colorari ale perceptiei realitatii; memoria trairilor anterioare ( placute, dureroase ori traumatice) coloreaza perceptia corecta a realitatii si pune in functiune automatisme reactionale nedorite: adictivitate; panica ]/ E: Memory (smriti) is the mental retention and representation (asampramoshah), [of mental modifications (vrittis)] generated by an object previously experienced; F: Le souvenir ou la memoir(smriti) [est la modification mentale(vrittis)] causée par la non-déprivation(retention) et la reproduction(asampramoshah), de l'impression prealable d'un objet vécu./S: La memoria (smriti) [es aquella fluctuación de la mente (vrittis)] que implica la retención en la mente las impresiones captadas de los objetos percibidos y las experiencias vividas;

YS 1.12. Aceste [ cinci tipuri de impulsuri mentale ( vrittis) ] pot fi stinse ( nirodha) folosind: 1. Abhyasa ( exercitiul repetat constient; practica) si 2. Vairagya ( starea incolora, detasarea) /E: The extinction ( nirodha) of these vrittis is achieved by practice ( abhyasa) and nonattachment ( vairagya) .

YS 1. 13. Dintre cele doua [ mijloace de stingere a vrittis mentionate anterior in YS 1.12 ] Abhyasa
( practica; exercitiul repetat) este activitatea neintrerupta de a realiza stabilitatea ( permanenta, neclintirea, fermitatea, stingerea valurilor din interiorul substantei mentale; pozitia cea mai stabila se realizeaza doar atunci cand sistemul de referinta sau punctul de asamblare a obsevatorului coincide cu cel al Universului) ;

YS 1. 14. Aceasta practica ( abhyasa) se inradacineaza stabil [ prinde radacini; creaza invulnerabilitate la perturbatii; produce nirodah; confirmari, rezultate ] doar atunci cand cineva exerseaza pe o durata suficienta ( timp critic; rabdare: " degeaba sapi 1000 de gropi doar pana la 5 m adancime, daca apa care se afla la 7 m adancime "), in mod neintrerupt ( stabil in timp, continuu, permanent, cu perseverenta) , cu pasiune ( daruire si incredere deplina, cu seriozitate si hotarare) si cu atentie la ceea ce face; [ abhyasa produce o orientare- aliniere a intregii vieti catre un obiectiv unic ( o unificare a tuturor componentelor fiintei in jurul unui unic punct de asamblare, care se va deplasa in centru, in starea de transa mistica-de functionare holografica, cu ajutorul vairagya ] ;

YS 1. 15. Vairagya ( starea incolora, detasarea) consta in declansarea constienta a eliberarii de dorintele pentru obiectele ( interne si externe) vazute, cat si pentru cele de care a auzit sau care i-au fost revelate. [ practicarea vairagya ( detasarii, constientei incolore sau impartiale) conduce la transformarea si reprogramarea emotionala corespunzatoare starii de transa mistica-"subiectivul induce obiectivul" ] ;

YS 1. 16. Para-vairagya ( cea mai inalta stare incolora, detasare) apare odata cu perceptia nemijlocita a Sinelui ( purusakhyateh) si este insotita de eliberarea de dorintele pentru Gunas

YS 1. 17. [ Cu abhyasa si vairagya) ] se intra in Samprajnata Samadhi ( transa mistica cognitiva ) de patru tipuri:1. Vitarka ( stadiul insotit de deliberare, gandire de examinare a formei ) ; 2. Vichara ( stadiul cu discriminare, meditatie, reflectie in care se descopera gunas) ; 3. Ananda ( stadiul insotit de beatitudine in care se descopera menirea obiectului meditatiei) ; 4. Asmita ( stadiul in care e prezent simtamantul existentei :"Eu sunt" in care se petrece identificarea subiect-obiect si descoperirea esentei acestuia) ;


Nota:
Cu aceste doua mijloace ( Abhyasa si Vairagya) se sting vrittis ( impulsurile mentale) declansandu-se functionarea unificata ( prin abhyasa -exercitiu repetat de absobtie in obiect) si deplasarea spre Centru ( prin vairagya -detasarea si nonactiunea elimina ancorarea in periferie) se intra in Samprajnata Samadhi ( transa mistica cognitiva -constienta de obiectele sale) . Samprajnata Samadhi este de diferite tipuri in functie de ceea ce o insoteste si de modalitatea in care e realizata [ folosind drept suport al concentrarii cele patru tipuri de continut mental ( care sunt si stadii de cunoastere de la grosier la subtil ale obiectului:forma ( rupa) ; tendinta ( gunas) ; menirea ( artha) ; esenta sau sufletul ( atman) ] :
1. Vitarka ( stadiul de examinare a formei insotita de deliberare, gandire, indoiala, argumentare si intrebari care se exercita asupra obiectelor grosiere percepute in cursul experientei senzoriale inferioare produce deplasarea centrului de asamblare in manomayakosha si conduce la o cunoastere superficiala a obiectului) ; [ vedeti Savitarka-samadhi si Nirvitarka-samadhi in: YS 1. 42-43 ] ;
2. Vichara ( stadiul cu discriminare, meditatie, reflectie, se exercita asupra partii subtile a obiectelor percepute ( gunas) care e folosita drept suport pt. concentrare si produce deplasarea centrului de asamblare in vijnanamayakosha si conduce la o cunoastere subtila a obiectului) ;
3. Ananda [ stadiul in care se descopera menirea obiectului meditatiei se realizeaza in starea de bucurie pura sau de fericire neconditionata ce produce deplasarea centrului de asamblare in anandamayakosha sau copul cauzal ( karana kosha) unde se afla memoria karmica ] ;
4. Asmita [ stadiul de identificare subiect-obiect in care e prezent simtamantul existentei ca entitate individuala: "Eu sunt"; in aceasta stare se manifesta alinierea iar Sinele si personalitatea individuala ( eul din camera periferica a constiintei) sunt una; se produce deplasarea centrului de asamblare in atman-centrul celor cinci invelisuri sau corpuri ( kosha) ; se realizeaza cunoasterea sufletului obiectului, care devine identic cu subiectul ( functionare holografica) ] ;



YS 1. 18. Cealalta, numita Asamprajnata-samadhi ( transa mistica noncognitiva - fara prajna) e cea in care raman in minte doar samskara ( impresiile subtile sau subconstiente) lasate de obiect si este precedata de oprirea tuturor pratyaya [ "continuturilor mentale" alcatuite din vrittis ( impulsurile generate de obiect in cursul Samprajnata Samadhi ; vedeti: YS 1.17. ) ] prin abhyasa ( imersiune repetata in transa) si para-vairagya ( cea mai inalta detasare; nonactiune; vedeti:YS 1. 16. ) ;

YS 1.19. Asamprajnata samadhi poate fi realizata natural de la nastere de doua tipuri entitati si anume:1. videha ( fiintele "trezite" care s-au eliberat din corp in stare constienta in cursul incarnarii anterioare) si 2. prakritilayanam [ fiintele care au realizat fuziunea cu matricea realitatii ( prakriti) ] . [ Daca e necesara obtinerea unor capacitati stranii ( levitatie, invizibilitate, transparenta, teleportare, invulnerabilitate) zeii si reprezentantii unor civilizatii avansate pot simula tehnologic eliminarea vrittis ( impulsurilor din substanta mentala) prin "inghetare mezonica", urmata de cristalizare pilotata de generatoare de impulsuri care induc proprietatile dorite oricarui corp material sau prin inginerie genetica ( vedeti YS 4.1) ]

YS 1.20. In cazul celorlalti Asamprajnata-samadhi este indusa prin urmatoarele mijloace:shraddha ( credinta) , virya ( vointa, hotarare, vigoare, curaj, sinceritate, seriozitate in practica, constienta, atentie) , smrti ( reamintirea adevaratei noastre identitati; calea nu trebuie uitata nici un moment) , samadhi ( lit. :"fixare, atasare"; transa mistica, absorbtie concentrativa lipsita de fluctuatii mentale) si prajna [ cunoastere nemijlocita a realitatii, intelegere intuitiva; discriminarea realului ; constientizarea vacuitatii ( shunyata) ] ;

YS 1.21. Cei cu zel constant [ in practica ( abhyasa) ] de mare intensitate [ in detasare ( vairagya) ] se afla aproape [ de"asezarea" in Samprajnata Samadhi ; Asamprajnata-samadhi si de Izolare sau Eliberare ( Kaivalya) ] [ "scopul oricarei miscari ( calatorii) este repausul ( ajungerea la destinatie; obtinerea constantei sau invariantei) , iar" o miscare ce nu are de la inceput temelia si finalitatea in repaus este departe de destinatie ( "intreaga filosofie antica recunostea ca "acum si aici este prezent totul" fiindca "orice efect se afla potential in cauza sa") ] ;

YS 1.22. Din cauza ca intensitatea vairagya ( detasarii) este insotita de niveluri slabe, mijlocii ori superioare ale abhyasa ( practicii) exista o diferentiere intre viteza de realizare a Asamprajnata-samadhi ( si o diferentiere intre discipoli) . [ Exista o transa cu discernamant ( visesha) superioara chiar fata de aceasta ( precedenta) ]

YS 1.23. Ori ( se poate realiza asamprajnata-samadhi) prin pranidhana ( devotiune suprema; predare) catre Ishvara ( "Domnul universului"; Dumnezeu) ;

YS 1.24. Ishvara ( "Domnul universului"; "Stapanul Divin"; Dumnezeu) este un Sine omniprezent ( o existenta spirituala eliberata de legea cauzei si a efectului) , izolat ( un Sine eliberat, aparte special , alcatuit din substanta subatomica primordiala) , nepatat ( invulnerabil; neafectat, neatins) de kleshas ( cauzele suferintelor; vedeti YS2. 3) , de karma ( de actiuni si de consecintele acestor actiuni:destin, soarta) ori de karma-vipaka ( fructul actiunilor trecute; neatins de depozitele de tendinte latente din karmele trecute care incoltesc, se maturizeaza si se coc; neatasat de fructul actiunilor; vedeti si:YS 4. 8 ; YS2. 14) ;

YS 1.25. In Acela [ Ishvara ( "Domnul universului" ] se afla bija ( germenul, izvorul) fara egal al sarvajnam [ omnicunoasterii ( care are drept consecinta:omnipotenta si omniprezenta) ] ;

YS 1. 26. Acela [ Ishvara ( "Domnul universului") ] a fost si maestrul celor dintai ( maestri spirituali, civilizatii galactice) fiindca El este anavacchedat ( neconditionat, independent; dincolo de timp, etern, permanent, se afla dincolo de spatiu si de lumea fenomenala; se afla dincolo de cauza si efect) ;

YS 1.27. Cuvantul care-L simbolizeaza [ pe Ishvara ( "Domnul universului") ] este silaba sacra OM [ AUM ] ;

YS 1.28. Aceasta [ realizarea asamprajnata-samadhi prin predare catre Ishvara ( YS 1.23) si identificarea cu Ishvara ( "Domnul universului") ] este indusa prin practicarea mantrei OM [ AUM ] daca se respecta urmatoarele indicatii:1. japa ( repetarea silabei sacre care cheama puterea Divina e similara inducerii unui impuls care ne sincronizeaza cu Constiinta Cosmica) ; 2. artha ( meditati examinand constient semnificatia sau intelesul acestei mantra) ; 3. bhavanam ( ascultati si identificati-va cu "Domnul universului" simbolizat de mantra care trece de la vibratii grosiere la cele subtile; urmarire impartiala a fluxului vibratiilor tot mai subtile, in care se metamorfozeaza mantra; patrundeti in spatiul dintre nori, in pauza in care se manifesta tacerea, suspendarea vrittis) ;

YS 1. 29. Din aceasta [ repetare ( concentrare) , meditatie si identificare asupra mantrei pentru ancorarea in Ishvara ( "Domnul universului") ] apare 1. reintoarcerea in interior a constiintei periferice , 2. trezirea Constiintei Cosmice ( se petrece inchiderea ciclului; se implineste menirea de a fi a omului:Constiinta Cosmica devine constienta de ea insasi; apare perceptia Sinelui; cunoasterea nemijlocita) si 3. eliminarea obstacolelor ( vedeti:YS 1. 30-31) ;

YS 1. 30. Obstacolele ( antarayah) care disperseaza mintea ( chittavikshepa) sunt:1. vyadhi ( maladia, dezordini psihosomatice) ; 2. styana ( inertia sau stagnarea mentala, incompetenta) , 3. samshaya ( indoiala, indecizia, intrebari gresite) , 4. pramada ( lipsa de atentie; lipsa constientei, nepasare, inconstienta; trairea ca prizonier al automatismelor, somnambulism) , 5. alasya ( lipsa de entuziasm, lipsa de energie; letargia; apatie; lipsa de motivatii) , 6. avirati ( necumpatare; lipsa abstinentei; desfrau; dependenta de placeri sau de satisfactii exterioare) , 7. bhranti-darshana ( conceptii eronate; viziune eronata asupra realitatii) , 8. alabdha-bhumikatva ( esec in a ajunge pe teren ferm; lipsa perseverentei; inabilitate de a realiza absorbtia concentrativa) si 9. anava-sthitatvani ( esuare in mentinerea starii de absorbtie concentrativa; inabilitate de ramane la nivelul atinsregresie; instabilitate; recadere de tip Sisif) / E: The inner obstacles that disperse the mind are: 1. vyadhi [ disease; psychosomatic disorders or disabilities ], 2. styana [ mental inertia, dullness, mental stagnation, apathy, incompetence ], 3. samshaya [ doubt, indecision, wrong questioning ], 4. pramada [ carelessness, lack of attention ], 5. alasya [ lack of energy, indolence, fatigue, laziness, apathy ], 6. avirati [ sensuality, addiction to sense-objectsintemperance ], 7. bhranti-darshana [ erroneous conception ], 8. alabdha-bhumikatva [ failure to reach firm ground; lack of perseverance ] and 9. anava-sthitatvani [ inability to stay at a level once reached, inconstancy; instability to maintain concentration ]; / F: Antarayah ( les empechements ou les obstacles) qui distractent et dispersent la pensee sont: 1. vyadhi ( la maladie), 2. styana ( l'incompetence, langueur) , 3. samshaya ( le doute, indecision) , 4. pramada ( la desillusion, negligence) , 5. alasya ( la paresse), 6. avirati ( la non-abstinence, dissipation) , 7. bhranti-darshana ( la conception erronee, fausse vision), 8. alabdha-bhumiatva ( la non-atteinte de quelque etat yogi, ne pas atteindre les stades du yoga) ou 9. anava-sthitatvani ( l'instabilite pour demeurer dans un etat yogi) ; S: Los obstaculos representan los factores de distraccion de la mente y son: 1. vyadhi ( enfermedad) , 2. styana [ apatia, la estupidez ] 3. samshaya [ duda, indecision ] , 4. pramada [ negligencia, la postergacion, falta de entusiasmo ] , 5. alasya [ la pereza, indolencia ] , 6. avirati [ intemperancia, el deseo, inquietud mental ] , 7. bhranti-darshana [ concepcion erronea, la percepcion erronea, confusion ] , 8. alabdha-bhumikatva [ ineptitud para alcanzar la etapa ( enstatica) , incapacidad para alcanzar un cierto nivel de evolucion, la incapacidad de mejorar ] y 9. anava-sthitatvani [ inestabilidad, incapacidad para mantenerlo ] .

YS 1. 31. Simptomele sau proiectiile instabilitatii sau dispersiei psiho-afective ( chittavikshepa) sunt: 1. duhkha ( suferinta, durerea, disconfortul mental, supararea, insatisfactia, nemultumirea, frustarea), 2. daurmanasya [ disperarea, tristetea, deprimarea, apatia psihica, depresia, ingrijorarea; anxietatea; angoasa, sinuciderea; accesele de furie; agresivitatea fata de semeni, conflictele, razboaiele sunt haine diferite imbracate de autoagresiune ], 3. angamejayatva ( agitatia motorie; tremuraturi membre; spasme; ticuri; incordare musculara) , 4. shvasa-prashvasa [ agitatia respiratorie; respiratie neregulata; nervozitate proiectata respirator, perturbarea circulatiei energiilor vitale prin canalele subtile ( nadis) ale corpului energetic ( pranamya kosha) ] / E: The symptoms of a distracted mind ( chittavikshepa) are:1. duhkha [ sorrow, dissatisfaction, pain, grief, mental discomfort, distress ], 2. daurmanasya [ worry, anxiety, despair frustration, depression, nervousness ], 3. angamejayatva [ bodily restlessnesstrembling, tremor of the limbs, inability to maintain steadiness of posture ], 4. shvasa-prashvasa [ troubled inspiration and expiration , spasmodic breathing in or out; wrong direction ( or control) of the life currentsinability to maintain steadiness of breathing ] ;

YS 1.32. Pentru a elimina aceste obtacole si simptome trebuie sa ne fixam practica pe un pricipiu unic ( in psihoterapie se cauta o ocupatie unica in care pacientul gaseste satisfactii care-l ajuta la restabilirea echilibrului pierdut) ;

YS 1. 33. Mintea devine calma [ clara; transparenta; centrata; introvertita ] daca cultivi urmatoarele atitudini fata de semeni : 1. Maitri [ simpatia ( cultiva identificarea cu oamenii fericiti si emite iubire fata de cei ce s-au realizat-Iisus ] ; 2. Karuna [ empatia ( cultiva compasiunea fata de nefericire) , emite mila ( fata de cei ce sufera) si iertarea ( fata de cei ce au gresit sau te-au nedreptatit) ] ; 3. Mudita [ bucuria ( umple-te de bucurie cand intalnesti oameni virtuosi, plini de calitati si emite bucurie fata de tot ceea ce este frumos si benefic; cultiva multumirea si recunostiinta; bucura-te si celebreaza; evita emisia autodistructiva a nemultumirii, a cautarii de defecte sau cusururi ; "ambitia isi distruge posesorul") ] ; 4. Upeksha [ neutralitatea-practica egalitatea mentala, non opozitia; non rezistenta fata de viciu si nu deveni un emitator de frica, ura, agresivitate sau ostilitate fata de ceea ce este nociv, rau sau indezirabil; ( evita frica daca nu vrei sa te focalizezi pe ceea ce nu-ti doresti si sa intri in transa accidentala ( vedeti proverbul: "De ceea ce ti-e frica nu scapi") ; renunta la lupta cu raul daca nu vrei sa te identifici cu agresorul ( un proverb chinez zice: "Cand te lupti cu un demon ai grija sa nu devi unul") ] ; aceasta atitudine repecta ahimsa ( nonviolenta mentala verbala si mentala) , adica cea mai importanta porunca din cele 10 indicate in Yama si Niyama-vedeti: YS 2.30-32; controlul emisiei indicat in aceasta instructiune aduce puteri divine ( siddhis) : YS 2. 35 "Cel ce este neclintit in practicarea nonviolentei face sa dispara ostilitatea in prezenta sa"; YS 1.36 ( maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate) ; YS 3.24: "Puterea de a pacifica toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea ( maitri) ";

Nota:
vedeti analiza separata a acestei instructiuni in articolul "Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? "http://www.danmirahorian.ro/Atitudini-Trezire.pdf

YS 1.34. Ori ( se poate realiza calmul, stabilitatea, transa mistica) prin practica repetata a prachardana [ expiratiei ( rechaka) ; expulzarii; emisiei ] prana ( aerului; suflului), urmata de vidharanabhyam [ focalizarea repetata a atentiei pe oprirea sau retinerea respiratiei; se constientizeaza momentul de oprire ( cand are loc suspendarea respiratiei; se fixeaza atentia pe mijloc - pe momentul de oprire a respiratiei- cand expiratia se transforma in inspiratia aerului) ] ;

YS 1. 35. Ori ( se poate realiza calmul, stabilitatea, transa mistica) prin practica repetata a fixarii atentiei asupra vishayavati ( experientei senzoriale; simtire, sensibilitate, campul perceptiei senzoriale devine obiect al concentrarii in vederea transformarii curgerii aleatoare a constiintei in curgere orientata) ceea ce aduce manas ( mintea; centralizatorul impresiilor senzoriale) intr-o legatura stabila ( sthiti nibandhani) nemijlocita cu obiectul [ ca urmare a depasirii dualitatii subiect-obiect, apare functionarea holografica si starea de constiinta neconditionata ( asamprajnata-samadhi ) iar ca efect secundar: perceptia extrasenzoriala ];

YS 1. 36. Ori ( se poate realiza calmul, stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica prin practica repetata a fixarii atentiei ) pe lumina Lumina interioara ( neconditionata, necreata, divina) lipsita de umbra ( tristete, dualitate) ;

YS 1. 37. Ori ( se poate realiza calmul, stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica) daca chitta ( mintea) are drept obiect ( vishayam; model; exemplu) de fixare a atentiei pe vita-raga [( pe cei eliberati de dorinte; persoanele eliberate de egoism, fapte subiective, atasari, pasiuni) ; vedeti si prima atitudine( maitri) din: YS 1.33

YS 1. 38. Ori ( se poate realiza calmul, stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica) daca chitta ( mintea) are drept temelie ( alambanam) jnana ( cunoasterea; perceptia) dobandita in cursul somnului profund ( nidra) si a starii de somn paradoxal sau cu visuri ( svapna) ; [ trezirea constientei in vis grabeste accesul in "starea a patra" ( turiya) de veghe paradoxala ]

YS 1. 39. Ori ( se poate realiza calmul, stabilizarea psiho-afectiva si transa mistica) daca meditam ( ne daruim, ne abandonam si acceptam) asupra obiectului care ne focalizeaza atentia [ care ne incanta sau care ne rapeste ( pentru care simtim afinitate, atractie sau rezonanta) afectiva ( iubire; placere) , instinctuala ( nevoia de supravietuire) , senzoriala ( bucurie estetica; rapire in fata unui peisaj de vis care-ti taie respiratia) , cognitiva ( dorinta de a gasi solutia la o problema-Evrika-Arhimede) ] ;

YS 1. 40. Astfel ( prin practicile de absorbtie concentrativa indicate anterior YS 1. 23, 27, 33-39) se obtine controlul ( cognitiv si efector) nemijlocit care se extinde de la infinitul mic la infinitul mare [ se realizeaza cunoasterea si actiunea nemijlocita asupra tuturor nivelurilor de manifestare ale universului manifestat ( dinlauntru si din afara) de la cea mai subtila profunzime ( campuri si particule subatomice) , pana la manifestarile grosiere cu cea mai mare extindere in spatiu si timp ] ; vedeti si : YS 3.50/48;


YS 1. 41. Starea cristalului perfect transparent ( starea de supraconductie in care intra cristalului biologic mental) , care are puterea de a imprumuta cu fidelitate culoarea suportului pe care este asezat si intrarea in samapatti ( starea de contopire; de absorbtie concentrativa) in care se manifesta ( functionarea holografica) unificarea cunoscatorului, mijlocului de cunoastere si a cunoscutului sunt efecte ale scaderii vrittis ( agitatiei mentale; impulsurilor; fenomen similar inductiei spraconductibilitatii prin scaderea temperaturii) [ vedeti si : YS 1. 2 ] ;

YS 1. 42. Dintre aceste [ samapatti ( stari de contopire; de absorbtie concentrativa:enstatica, extatica; starea de aglutinare, coalescenta, polimerizare sau "de transformare in aluat a amestecului de faina si apa") ] Savitarka-samadhi ( transa cu gandire verbala; deliberare, argumentare; investigatie; intentie; vedeti: YS 1. 17. ) e starea in care practicantul nu e in stare sa diferentieze din cauza samkirna ( confuziei; suprapunerii; superpozitiei impulsurilor) intre shabda ( cuvantul care desemneaza un anumit obiect; cunoasterea intemeiata pe cuvinte) , artha ( lucrul in sine; semnificatia unui cuvant; obiectul desemnat de cuvinte; cunoasterea mijlocita de simturi grosiere si subtile; cunoasterea nemijlocita) si cunoasterea datorata vikalpa [ capacitatea proiectiva de a genera impulsuri mentale ( imaginatia, fantezia, visul; halucinatia; conceptualizarea) ; vedeti: YS 1. 9 ]

YS 1. 43. Nirvitarka-samadhi ( transa fara gandire verbala; lipsita de deliberare, argumentare, investigatie ori intentie subiectiva; vedeti: YS 1. 17) apare atunci cand memoria ( smriti) e complet purificata ( limpezita de impresiile trecute si de asociatiile induse de perceptiile anterioare) prin smriti-parisuddhi [ procesul de purificarea memoriei sau de deprogramare ( spalare mentala; "brainwashing") se instaleaza automat in cursul izolarii senzoriale indusa de pratyahara sau de detasarea senzoriala-una din cele 8 ramuri ( anga) ale practicii centrarii; vedeti: YS 2.29, YS 2.54-55 ] ; atunci doar obiectul singur straluceste in constiinta ( liber de conotatiile mentale, de gandire, de amintirea altor experiente senzoriale sau de evocarea formei proprii a vazatorului) ;

YS 1. 44. Prin aceasta [ cele afirmate in cele doua sutre precedente ( YS 1. 42-43) despre Savitarka si Nirvitarka-samadhi) se mai explica Savicara-samadhi ( transa mistica insotita de reflectie)
si Nirvicara-samadhi ( transa mistica lipsita de reflectie) , ca si stadiile mai profunde de samadhi ( transa mistica de tip Ananda si Asmita; vedeti: YS 1. 17) , ale caror obiecte de meditatie sunt mai subtile;

YS 1. 45. Stadiile de transa mistica [ Samprajnata samadhi ( cognitiva) ] ajung in contact cu natura subtila a lucrurilor ce se extinde pana la nediferentiat ( alinga) [ atunci samadhi participa prin fiintare la stadiul fara caracteristici ( fara nume si forma; indescriptibil) al energiilor subtile; nediferentiatul ( alinga) este nivelul materiei primordiale ireductibile ( alinga-matra)

YS 1.46. Aceste stadii de transa mistica [ Samprajnata samadhi ( cognitiva) ] prezentate anterior, ce rezulta din meditatia asupra planului manifestat oricat de subtil ar fi el ] sunt Sabija-samadhi ( transa mistica cu samanta) [ si nu confera practicantului eliberarea din ciclul renasterilor ] ;

YS 1.47. Nirvicara-samadhi ( transa mistica lipsita de reflectie) de extrema transparenta ( vaisharadya) conduce la rasaritul Prasadah ( Luminii spirituale; gratiei Divine; pacii; impacarii; calmului) adhyatma [ dinlauntru, ce apartine Sinelui ( Constiintei Cosmice omniprezente) ] ; ( sufi:"se intra in marea sala luminoasa a constiintei") ;

YS 1. 48. Atunci [ cand rasare Lumina spirituala ] apare prajna [ cunoasterea nemijlocita ] ritam bhara [ purtatoare a adevarului ] ;

YS 1. 49. Cunoasterea mijlocita ( orizontala) ce provine din shruta ( comunicarea verbala; lectura si ascultarea textelor revelate) si anumana ( procesare logica si analogica; vedeti:YS 1. 7) este diferita de Prajna [ cunoasterea nemijlocita ( verticala) ] deoarece are un obiect deosebit ( "lucrul in sine asa cum este el iar nu oglindirea sa in apa ecranului mental -realitatea secunda") ;

YS 1. 50. Samskaras [ impresiile subliminale; intipariri latente ] nascute in cursul procesului nemijlocit de cunoastere [ din Nirvicara-samadhi ( transa mistica lipsita de reflectie) ] sunt opuse si sterg samskaras lasate de procesele mijlocite de cunoastere [ dupa cum procesul de excitatie intr-o zona corticala amplifica inhibitia celorlalte zone, tot asa aparitia perceptiei nemijocite inhiba procesele de cunoastere mijlocita ( senzoriale, mentale) ] ;

YS 1. 51. Nirbija- samadhi ( transa mistica fara samanta) este o stingere a vrittis [ impulsurilor ] completa ( din fiecare parte a intregului) si simultana ce apare atunci cand sunt eliminate si acestea [ nirodha samskaras ( intipariri latente de stingere) ]





Yahoo Group Forum dedicat Aforismelelor Yoga ale lui Patanjali:
http://groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga_Sutras :


Click here to join Patanjali_Yoga
Click to join Patanjali_Yoga

TOATE CARTILE SUNT DISPONIBILE IN FORMAT PDF.
Pentru a descarca aceaste carti in format pdf contactati autorul la adresa de e-mail:

mirahorian@gmail. com

sau la una dintre adresele indicate la rubrica CONTACT pe siturile autorului:

SITURI AUTOR
TEHNOLOGIA SFANTULUI GRAAL

http://www. danmirahorian. ro/

TEHNOLOGIA GENERATOARELOR DE IMPULSURI TERAPEUTICE KI/QI MAGEN

http://www. danmirahorian. com/

SITE PSI-SCIENCES

http://www.psi-sciences.com/

Cartea I: Samadhi Pada; Partea despre Transa Mistica sau Enstaza/ Book I: Samadhi Pada; Portion on Mystic Trance or Enstasis [Yoga Sutras spoken in Sanskrit by Kausthub Desikachar]
http://www.youtube.com/watch?v=LUvOuik-g4c