DACA APASATI PE ACEST TEXT APARE FOSTUL INDEX DIN PARTEA STANGA
DACA APASATI PE ACEST TEXT APARE PAGINA DE DESCHIDERE DIN FOSTUL SITE

vedeti: "Trezirea in traditiile spirituale ale omenirii" si "Metoda de relaxare pilotata elaborata de Dan Mirahorian" pe :
http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html

YOGA SUTRA ( REGULI DE ALINIERE)

THE YOGA SUTRA OF PATANJALI

Aforismele lui Patanjali/ Yoga Sutra of Patanjali/ Instructiuni de Aliniere de Dan Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/31059885/
http://www.scribd.com/doc/21570310
http://www.scribd.com/doc/25425558/

Sadhana Pada Cartea II: Partea despre Realizare
Book II. Training Chapter (Sadhana Pada)

YOGA SUTRA- Aforismele Yoga ale lui Patanjali (Instructiuni pentru Centrare) Traducere din lb. sanskrita, dictionar sanskrit-roman-englez al tuturor termenilor din Yoga Sutra, inregistrare audio pe CD in lb.sanskrita si romana a celor 196 de aforisme, note si comentarii de:Swami Dhirendra Brahmachari si Dan Mirahorian Copyright @2004, 2005, 2006, 2009, 2010, 2011, 2012 Dan Mirahorian All Rights Reserved Standard ISBN 0 00433160-5 Indexed ISBN 0 00433161-3

YS 2.1.Actiunea de Centrare(Kriya Yoga) cere respectarea simultana a trei conditii(discipline; practici) inseparabile: 1.tapas[asceza; un efort sustinut de o dorinta (motivatie) infocata sau inflacarata capabila sa arda toate obstacolele(legaturile; dependentele; ancorarile) care ne impiedica sa cunoastem realitatea in mod nemijlocit; actiune constanta , neintrerupta de constientizare si de purificare a realitatii aflata in raza noastra de actiune, care se manifesta sub forma gandurilor, vorbelor si al faptelor; actiune exercitata in cursul actelor cotidiene simple (in lb. skrt.: vipashyana; in pali: vipassana) pt. a dezvolta intuitia de sine (svadhyaya)]; 2. svadhyaya[auto-observarea, constienta de sine; autocunoasterea recapitularea; studiul care conduce la reamintirea adevaratei noastre identitati; studiul textelor sacre ce indica calea de eliberare si conduc la autocunoastere; repetarea mantrei(japa)]; 3.ishvara pranidhana[predarea tuturor fructelor actiunilor noastre catre Dumnezeu; nonactiunea(naishkarmya) realizata pe cale devotionala conduce la centrarea in ceea ce faci acum si aici si la detasarea de trecut si de viitor(cautarea efectelor; teama de esec)]

YS 2.2. Aceasta[actiune de Centrare(Kriya Yoga)] are drept efect atenuarea kleshas [cauzelor suferintelor; izvoarelor de perturbatii(vrittis)]si permite accesul la samadhi( transa mistica);

YS 2.3. Kleshas [cauzele suferintelor; izvoarele de perturbatii (vrittis)] sunt: avidya (orbirea, ignoranta), asmita(senzatia existentei separate ca individualitate, limitarea intregului la parte), raga(atractia; atasarea, cautarea surselor de placere; inlocuirea lui "a fi" cu "a avea", dvesha (aversiunea, repulsia, evitarea sau frica de sursele de durere), abhinivesha (atasarea de viata; frica de moarte; identificarea vietii cu aceea a corpului grosier);

YS 2.4. Avidya(orbirea, ignoranta) este izvorul celorlalte kleshas [cauzelor suferintelor; izvoarelor de perturbatii(vrittis)]fie ca ele sunt prasupta(adormite, latente; nemanifestate), tanu-vichinna(fluctuante, slabe, atenuate) ori udaranam(in curs de desfasurare, active, manifestate);

YS 2.5. Avidya(orbirea, ignoranta) un proces cognitiv (khyati) opus celui de cunoastere nemijocita a realitatii (prin vedere directa:vidya; prajna) care ne face sa consideram efemerul (anitya) drept etern (nitya), impurul (asuchi) drept pur(suchi), dukha(ceea ce este dureros, neplacut; nefericirea) drept sukha(placut, fericire) si non-Sinele(anatman) drept Atman (Sinele veritabil)(identificarea cu simturile centrifuge care genereaza oglindirea realitatii pe ecranul mental:realitatea secunda);

YS 2.6. Asmita(senzatia existentei separate ca individualitate, limitarea intregului la parte) este efectul identificarii drig(vazatorului, spectatorului; puterea cunoscatoare; Sinele; purusha) cu darshana(vazutul; spectacolul; identificarea cu instrumentul cunoasterii-mintea grosiera(citta; manomaya kosha) sau subtila (buddhi));

YS 2.7. Raga (atractia; atasarea, dependenta, cautarea surselor de placere; inlocuirea lui : "a fi"- cu - "a avea") este intemeiata pe sukha (placere, memoria experientelor placute)

YS 2.8. Dvesha(aversiunea, repulsia), este intemeiata pe dukha(ceea ce este dureros, neplacut; nefericirea; evitarea sau frica de sursele care pot genera durere);

YS 2.9. Abhinivesha(atasarea de viata; frica de moarte) datorata programului autonom ce comanda instinctul de conservare este inradacinata si ii afecteaza chiar pe vidushah(eruditi; invatati; care stiu ca are loc un proces de identificare al vietii cu aceea a corpului grosier) ;

YS 2.10. Daca acestea (kleshas; cauzele suferintelor; izvoarele de perturbatii(vrittis))sunt aduse in starea sukshma(subtila; latenta) pot fi sterse prin pratiprasava(regresie; reintoarcerea la origine; recapitulare);

YS 2.11. Perturbatiile(vrittis) generate de kleshas (cauzele suferintelor; izvoarele de vrittis))pot fi eliminate prin dhyana(meditatie);

YS 2.12. Karmashaya (acumularea sau depozitul de programe karmice; reziduul faptelor trecute) isi are radacina in kleshas [ cauzele suferintelor; izvoarele de perturbatii (vrittis)] si fructifica in experiente (fapte) in viata prezenta(vazuta) si viitoare(nevazuta);

YS 2.13. Atat timp cat radacina kleshas (karmashaya-depozitul de seminte karmice) este acolo acestea (kleshas) fructifica si determina jati [felul nasterii(familia; casta, specia)], ayus(durata vietii) si bhoga [diferitele experiente, intamplari sau conjuncturi de pe parcursul vietii (prezente si viitoare)];

YS 2.14. Aceste fructe (jati, ayuh, bhoha) sunt pline de hlada(bucurie, amuzare) sau paritapa(chin; suferinta) dupa cum (aceste seminte karmice(samskaras; cauze; fapte; experiente; karma)) sunt punya(pure, virtuoase; merituoase, juste) sau apunya (impure, vicioase, pacate, injuste) ;

YS 2.15 Pentru omul care are viveka [ constienta discriminatorie; capacitatea de discriminare] suferinta este prezenta in fiecare lucru, fiindca traieste la suprafata in zona parinama [de tranzitie; de transformare; doar suprafata oceanului e agitata de valuri; zon a de competitie sau de interfata intre contrarii(dualitate, interactiune, contradictii)] unde incoltesc samskaras [intipariri; semintele karmice] si se manifesta gunas [tendintele naturii( prakriti)] si vrittis[valuri, vartejuri, impulsuri, fluctuatii mentale];

YS 2.16. Duhkha (suferinta, durerea, nenorocirea) care nu a venit inca poate fi evitata (heya; inlaturata);

YS 2.17. Identificarea(samyoga) dintre drashtar (cel ce vede) si drishaya (ceea ce este vazut; spectacolul, filmul de pe ecranul mental) este cauza primordiala care poate fi inlaturata [a suferintei, durerii (duhkha)]; [vedeti:YS 1.3-4];

YS 2.18. Caracterizat de prakasha [luminozitate; claritate; sattva], kriya [activitate; actiune; rajas] si de sthiti[inertie, imobilitate; tamas] Drishaya(ceea ce este vazut; spectacolul, filmul de pe ecranul mental) are drept scop bhoga (experimentarea, invatarea, bucuria) si apavarga(eliberarea finala, beatitudinea) si este alcatuit din bhuta (cele cinci elemente grosiere si subtile), indriyas (cele zece terminale sau interfete: cinci organe senzoriale si cinci organe de actiune);

YS 2.19. Nivelurile de manifestare ale gunas(tendinte; modalitati de manifestare ale Naturii(prakriti) merg de la alinga [nemanifestat; starea de pura potentialitate; noumenal; pradhana; cauza tuturor principiilor (tattva)] la linga (manifestat; fenomenal, budhi-intelectul) si de la avishesha (nediferentiat) la vishesha (diferentiat, specific, specializat, inghetat in forma; elementele grosiere(bhuta) si indriyas [terminalele de receptie si de emisie) sunt tamas];

YS 2.20. Drashtar(cel ce vede; vazatorul), care este insasi puterea de a vedea direct(devine prizonier al capacitatii sale prin)perceperea exclusiva a modelarii mentale a realitatii(reprezentarea realitatii nu e insasi realitatea ci doar o reflectare a sa , o oglindire pe ecranul mental-chitta);

YS 2.21. Motivul de a exista al Drishaya (ceea ce este vazut; spectacolul, filmul de pe ecranul mental; prakriti) este doar in folosul lui (Purusha); (vedeti: YS 4.32);

YS 2.22. Pentru cel ce a ajuns la destinatie matricea (prakriti) dispare, dar continua sa existe fiindca e comuna tuturor celorlalti ; (vedeti: YS 4.16)

YS 2.23. Identificarea dintre stapanitor(svamin; Purusha; vazator) si stapanit(sva; Prakriti; vazut) este cauza manifestarii upalabdhi [constientizarii, intelegerii, discriminarii(in cazul fiintei umane)] ce face posibila regasirea propriei naturi (svarupa; propriei forme) si dezvaluirea puterilor (inerente lui Purusha si Prakriti);

YS 2.24. Avidya(orbirea; ignoranta; lipsa constientei interioare) este cauza acestei identificari [samyoga; identificarea sau uniunea dintre subiect (Purusha; vazator) si obiect (Prakriti; vazut)];

YS 2.25. Cand dispare avidya(orbirea; ignoranta; lipsa constientei interioare) inceteaza aceasta identificare [samyoga; identificare sau uniunea dintre subiect (Purusha; vazator) si obiect(Prakriti; vazut)]; atunci (spectacolul; vazutul) inceteaza sa mai existe(hana) si se manifesta kaivalyam (eliberarea;izolarea; seninatatea) spectatorului (vazatorului) de ceea ce e vazut;

YS 2.26. Practica neintrerupta a viveka (constientei discriminative; a separarii; a distinctiei dintre vazator si vazut) este mijlocul de inlaturare a avidya(orbirii; ignorantei)[si a identificarii dintre vazator si vazut];

YS 2.27. Aceasta [practica viveka (constientei discriminative; a separarii; a distinctiei dintre vazator si vazut) are sapte stadii si conduce in final la prajna [cunoasterea suprema fara limite si conditionari; cunoasterea nemijlocita a realitatii];

YS 2.28. Practicarea ramurilor (anga) yoga ( de centrare; aliniere) elimina ashuddhi (impuritatile, obstacolele), ceea ce conduce la rasarirea luminii cunoasterii(jnanadiptih) pana apare vivekakhyateh (iluminarea completa; vederea sau constiinta discriminativa; apar procese cognitive care conduc la cunoasterea directa a realitatii);

YS 2.29. Cele opt ramuri(anga) ale practicii yoga (centrarii; alinierii) sunt yama (cele cinci porunci pt. pacificarea cu semenii), niyama(cele cinci porunci pt.pacificarea cu sine insusi), asana(asezarea corpului fizic in pozitii cheie pt. pacificarea corpului grosier sau material - anamayakosha), pranayama (controlul suflului si al prana aduce pacificarea respiratiei si a corpului energetic-pranamaya kosha), pratyahara (detasarea senzoriala de exterior; retragerea simturilor aduce pacificarea si intoarcerea simturilor catre interior si actioneaza asupra manomayakosha), dharana (concentrarea atentiei pacifica vijnanamaya kosha), dhyana(meditatia; concentrarea delocalizata; pacifica anandamaya kosha) si samadhi[transa mistica; enstaza; identificarea subiect-obiect; starea in care se instaleaza functionarea holografica (supraconstienta); starea in care se restabileste conexiunea sau alinierea cu atman-sinele veritabil al omului];

YS 2.30. Yama(poruncile negative; interdictii; ce sa nu faci- atitudini, practici spirituale pt. pacificarea cu semenii; regulile de impacare, de iertare si de dezlegare a individului de organismul social) sunt: 1. ahimsa[ "a nu ucide"; a nu rani ori leza in vreun fel"; non-violenta in gand, cuvant, gesturi si fapte; a nu rani; a nu dauna vietii; a respecta viata tuturor fapturilor ("a-himsa" inseamna non- himsa; unde "himsa":"a rani" a provoca leziuni, injurii; violenta)], 2. satya (adevarul; abtinerea de la minciuna; practicarea adevarului in gand, cuvant si fapte ), 3. asteya(a nu fura; a nu ravni la bunul altuia; abtinerea de la furt; respecta teritoriul propriu al celorlalti), 4. brahmacharya [castitatea; practica abtinerea de la risipirea energiei vietii; elimina senzualitatea (pornografia; sexualitatea; vulgaritatea, obscenitatea, trivialitatea) din ganduri, perceptii, limbaj si fapte; nu transforma alte fiinte in obiecte de satisfacere a placerilor; "ce tie nu-ti place altuia nu-i face"] si 5. aparigraha[abtinerea de la dorinta de a poseda sau de a acumula vizeaza detasarea de posesiuni a atentiei; suntem posedati de ceea ce posedam; "unde ti-e comoara acolo iti e si inima"(atentia); nu transforma creatiile divine(plante, animale, oameni, pamanturi fiintele din univers) in obiecte si marfuri care sa fie posedate; nu trai in iluzia ca "a avea" poate sa se substituie menirii omului, care este de "a fi"]

YS 2.31. Ele [yama; niyama(poruncile pt. pacificarea cu semenii si cu sine insusi)] reprezinta Maha vratta (Marele Legamant; in jainism Maha vratta se refera doar la yama) reguli universale [sarva bhauma (reguli respectate in fiecare taram si in fiecare stadiu de existenta)] fiindca nu depind de: jati(felul nasterii; forma de existenta, casta, familie), desha (loc, regiune, localitate, ţară), kala(timp, epoca) si de samaya(conditii de moment; imprejurari; circumstanţe);

YS 2.32. [Niyama (cele cinci porunci pozitive, permisiuni; ce sa faci-atitudini, practici spirituale pt. pacificarea cu sine insusi)] sunt: 1. saucha[curatenia; purificarea; eliminarea impuritatilor; sa fi limpede, clar sau curat in ganduri, vorbe, fapte si corp]; 2. samtosha[multumirea; impacarea; acceptarea; fii impacat cu ceea ce esti, fara sa cauti in afara mai mult sau un alt lucru; accepta-te asa cum esti; nu incerca sa fii alcineva, altceva si fii multumit de darul primit( viata este o ocazie de a celebra, de a te bucura); multumirea aduce impacarea cu noi insine si ancorarea in acum(eliberarea; trezirea) si elimina regretele, frustarea( trairea in trecut), invidia, si ratacirea sterila in afara in cautarea tezaurului, care se afla in noi insine; multumirea ne elibereaza de dorinte ( sperante, asteptari; traire in viitor) si de cautarea de placeri( inlocuitori efemeri ai fericiri neconditionate, care se realizeaza la regasirea realitatii sursa), ceea ce faciliteaza ancorarea in prezent, in "acum si aici"( poarta catre trezire si eliberare din realitatea secunda); nu imita pe nimeni; bucura-te, sarbatoreste, celebreaza], 3. tapas[asceza; disciplinarea pornirilor, instinctelor, impulsurilor, dorintelor; reinstaureaza adevarata ierarhie de comanda din fiinta eliminand dictatura periferiei sau a simturilor; elimina tiparele comportamentale si dependentele distructive prin abtineri de la hrana (post), vorba(mouna-practica tacerii), miscare (pastrarea imobilitatii corpului); implica-te total in ceea ce faci-cognitiv, imaginativ, afectiv, decizional sau volitiv; practica neclintirea sau hotararea nestramutata) , 4. svadhyaya[ auto-observarea; constientizarea; studiul de sine; auto-studiere; centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana); cultiva starea de martor atent, impartial; practica constienta, auto-observarea si recapitularea (obsevarea retro-activa; reamintire de sine sincronica si diacronica); fii prezent in ceea ce faci, constientizeaza respiratia(vipassana) sau repetarea mantrelor(japa) si vei realiza inversarea si stabilizarea curgerii atentiei] si 5. ishvara pranidhana[daruire sau predare catre Divinitate a tuturor fructelor(succese, esecuri) faptelor noastre; abtinere de la dorinta de a ne atribui false merite sau invinuiri];

YS 2.33. Atunci cand gandurile(tiparele cognitive si reactionale)vicioase perturba atitudinile corecte [indicate in yama (poruncile pt. pacificarea cu semenii) si niyama (poruncile pt. impacarea cu noi insine)] trebuie sa ne indreptam atentia (afectiva, cognitiva, imaginativa-vizualizarea)asupra gandurilor contrare(ura si iubirea sunt doua polarizari complementare ale aceluiasi proces);

YS 2.34. Aceste gandurile(tipare cognitive si reactionale) vicioase precum himsa(violenta; dorinta de a leza) si celelalte (minciuna, furtul, trivialitatea-transformarea semenilor in obiecte de satisfacere a placerilor, dorinta iluzorie de a poseda) infaptuite de noi insine, provocate (sugerate sau poruncite altora) ori aprobate (incuvintate; autorizate) sunt cauzate de krodha ["luat de val"; "manat de imprejurari"; vulnerabilitatea la controlul exercitat de circumstante care se manifesta ca: nerabdare, impulsivitate; furie; manie, violenta; lacomie, aviditate; scopul practicii yoga este eliberarea de sub controlul mediului, eliminarea vulnerabilitatii la controlul exercitat din afara, adica dezafectarea butoanelor de comanda aflate la indemana celor care ne-au conditionat sau programat) si moha(eroare, ratacire, gresala; iluzie; confuzie; pierderea vederii); fie ca ele sunt slabe, mijlocii ori puternice ele au drept fruct nesfarsitul (prizonierat in acest "cerc vicios") al suferintei si orbirii (confuziei; ignorantei); astfel ca remediul(ceea ce impiedica aceasta) este indreptarea atentiei asupra gandurilor contrare(meditatia) ;

YS 2.35. Prin inradacinare in ahimsa[non-violenta in gand, cuvant, gesturi si fapte; "a nu ucide"; a nu rani ori leza in vreun fel"] se ajunge la (darul) incetarii vaira[dusmaniei; ostilitatii, animozitatii; urii, discordiei] in vecinatatea sa[vedeti: YS 1.33; YS 3.24 (YS 3.23 in alte editii ale Yoga Sutra);

YS 2.36. Inradacinare in satya (abtinerea de la minciuna; practicarea adevarului in gand, cuvant si fapte) conduce la (darul) implinirii faptelor( fie ele ganduri, vorbe, intentii, actiuni ale corpului);


YS 2.37. Prin inradacinare in asteya(a nu fura; a nu ravni la bunul altuia) orice comoara ii este la indemana [i se incredinteaza orice tezaur; se obtine(darul) accesului la orice comoara];

YS 2.38. Prin inradacinare in brahmacharya [in starea nediferentiata din copilarie(castitatea naturala a nou nascutului)] se dobandeste virya[vigoarea, vitalitate; viata; energie, forta, tinerete permanenta; imortalitate; cunoasterea si forta speciei devine a aceluia care a unit in fiinta sa polul individual(cerebral) cu cel social(sexual); creste raza de actiune a puterii de a influenta semenii (parfumul sfintilor; aura; raza de actiune se extinde de la familie, sat, tara, la specie si univers); devine regina roiului; seful organismului colectiv uman];

YS 2.39. Prin inradacinare in aparigraha [eliminarea dorintei de a poseda; neidentificare cu ceea ce apuci senzorial, mental ori fizic] descoperi menirea vietii(janman kathamta) si realizezi trezirea [sambodha];

YS 2.40. Din practica saucha[curateniei; purificarii; eliminarii impuritatilor din corp, minte si din celelalte invelisuri(grosiere si subtile)] apare jugupsa(detasarea, nonidentificarea) fata de propriul corp si asamsarga(lipsa de relatii; non-contactul; slabirea atasarii) fata de alte corpuri(obiecte; puterea supranaturala de a nu fi atins de lucruri ascutite sau murdarit de noroi);

YS 2.41. Purificarea ajunsa la nivel sattvic(sattva-shuddhi) genereaza saumanasya[inseninarea, limpezirea clarificarea sau calmarea mintii; relaxarea autentica; atitudine constanta de buna dispozitie prin eliminarea karmashaya (samskaras); actiune de purificare a vijnanamaya kosha(buddhi)], ekagrya( stabilizarea focalizarii si a coerentei mentale), indriya-jaya [stapanirea simturilor(fiindca mintea a pierdut interesul pentru alte corpuri si obiecte ale simturilor; YS 2.40)] precum si aparitia atma-darshana[capacitatii de a vedea constiinta profunda (Sinele; atman)];

YS 2.42. Prin inradacinare in samtosha(multumire; impacare; acceptare de sine; non frustare) se realizeaza anuttamah sukha(fericirea netulburata care este nedepasita);

YS 2.43. Prin tapas (asceza; actiuni de purificare; disciplinarea pornirilor, dorintelor) se inlatura impuritatile (ashuddi ksayat) si se realizeaza perfectiunea(siddhis; puteri occulte) la nivelul corpului(kaya) si al terminalelor(indriya)[cele 11 organe de cunoastere si de actiune]; [vedeti: YS 3.16-54 ; YS 4.1]

YS 2.44. Svadhyaya[auto-observarea; constienta; studiul de sine; ascultarea; centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana); cultivarea starii de martor impartial; practicarea vegherii sau a constientei, auto-observarea si recapitularea (observarea retro-activa ori diacronica si consecutiva; reamintire de sine sincronica si diacronica)] conduce la contactul nemijlocit(uniunea perfecta) cu ishtadevata[divinitatea aleasa; izvorul; idealul propus fie el fiinta divina(Iisus), un siddhis ori o stare indicata in yama si niyama];

YS 2.45. Prin inradacinare in ishvarapranidhana[daruire sau predare catre Divinitate a tuturor fructelor (succese, esecuri) faptelor noastre] se realizeaza desavarsirea in samadhi(transa mistica);

YS 2.46. Asana(pozitia corporala; postura; asezarea corpului intr-o pozitie cheie) consta intr-o stationare sthira(imobila, neclintita) si sukha(placuta);

YS 2.47. Asana(pozitia corporala; postura; asezarea corpului intr-o pozitie cheie) se realizeaza prin prayatna-shaitilya(relaxarea efortului; diminuarea incordarii) si prin ananta-samapatti[fixarea atentiei pe un stimul infinit(constant; repetitiv)];

YS 2.48. Din aceasta (practicarea asana)apare anabhighatah(invulnerabilitatea; incetarea reactiilor; lipsa impactului) perechilor de contrarii;

YS 2.49. Aceasta (asana neclintita) fiind (realizata) Pranayama este[ pacificarea, regularizarea si interiorizarea constienta a suflului care conduce la] suspendarea miscarilor de inspiratie si expiratie.
[suspendarea inspiratiei si expiratiei este efectul pacificarii, regularizarii si interiorizarii constiente a suflului si a circulatiei energetice(prana), care inlocuieste impulsurile generate inconstient de programul automat de respiratie; se revine la respiratia embrionara, la izolare si la inchiderea circuitului energetic; pacificarea corpului energetic-pranamaya kosha);

Nota:
Vedeti articolul referitor la YS 2.49: Pranayama sau Vipassana - Controlul sau constientizarea respiratiei/ Pranayama or Vipassana-Control or Breath-Awareness

YS 2.50. Constientizand vrittis (miscarile; impulsurile; valurile; undele) respiratorii, care sunt spre exterior (bahya; expiratia), spre interior(abhyantra; inspiratia) si de suspendare(stambha), in ceea ce priveste desha(locul in care se afla suflul), kala(durata; amplitudinea in timp) si a samkhya(ritmului, numarului, frecventei impulsurilor respiratorii) realizam alungirea(dirgha) si trecerea suflului in starea subtila (sukshmah; starea interiorizata, nemanifestata, faza embrionara a suflului din starea precelesta sau holografica de functionare);

YS 2.51. A patra stare (turiya) a controlului circulatiei suflului (pranayama) se afla dincolo de domeniul intern-extern [ este de tip actiune nemijlocita, , actiune fara reactiune(Naishkarmya, Wei Wu Wei), care transcede dualitatea inspiratie - expiratie);

YS 2.52. Atunci dispare(kshiyate; se dizolva; piere) avaranam(vălul care ecranează, acoperă sau invaluie) prakasha (Lumina) [ lumina directa sau necreata devine accesibila si se manifesta Iluminarea sau trezirea; Iisus: "rostul Luminii nu e sa stea acoperita"];

YS 2.53. Si (ca urmare a suspendarii suflului-pranayama) manas[mintea; manomaya kosha; simtul intern; centralizatorul simturilor desemneaza sistemul integrat al terminalelor, prelungirilor sau a tentaculelor mintii, ce poate percepe obiecte in planul grosier (fizic) dar si din planuri subtile] se fixeaza (dharana)[ devine focalizata, concentrata, stabilizata, oprita asupra obiectului sau a procesului insamantat sau folosit ca tinta ori suport); [Hatha-Yoga Pradipika 2.2 : "Miscarea respiratiei si a mintii sunt cuplate, iar nemiscarea uneia vine din nemiscarea celeilalte; Cand circulatia prana se opreste si mintea se opreste"; pranayama nu e o trepta, ci o ramura(anga), care conduce automat la realizarea dharana si a celorlalte anga];

YS 2.54. Pratyahara (detasarea senzoriala de exterior; retragerea simturilor) apare atunci cand citta(mintea) nu se mai identifica cu obiectele experimentate prin mijlocirea simturilor si acestea se intorc spre interior la Sine, la propria forma(natura)[redevin nediferentiate, subtile, delocalizate, extinse in timp si spatiu];

YS 2.55. Atunci simturile sunt perfect stapanite[simturile isi pierd autonomia, anarhia, orientarea centrifuga si dispare atasarea de obiectele exterioare; simturile nu mai sunt canale de risipire a energiei si surse de vrittis(impulsuri), care ca niste butoane aflate la dispozitia periferiei comanda si controleaza continutul mental de moment]

Grupuri dedicate pe Yahoo si Google
Yahoo Group Forum dedicat Aforismelelor Yoga ale lui Patanjali:

http://groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga_Sutras :

http://groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga_Sutras/

Click here to join Patanjali_Yoga
Click to join Patanjali_Yoga

Patanjali Yoga Sutra Google Groups
http://groups.google.com/group/YOGA-SUTRA

TOATE CARTILE SUNT DISPONIBILE IN FORMAT PDF.
Pentru a descarca aceaste carti in format pdf contactati autorul la adresa de e-mail:

mirahorian@gmail. com

sau la una dintre adresele indicate la rubrica CONTACT pe siturile autorului:

SITURI AUTOR
TEHNOLOGIA SFANTULUI GRAAL

http://www. danmirahorian. ro/

TEHNOLOGIA GENERATOARELOR DE IMPULSURI TERAPEUTICE KI/QI MAGEN

http://www. danmirahorian. com/

SITE PSI-SCIENCES

http://www.psi-sciences.com/

Cartea II: Sadhana Pada; Partea despre Realizarea Practica/ Book II: Sadhana Pada; Portion on Path of Practical Realization [Yoga Sutras spoken in Sanskrit by Kausthub Desikachar ]
http://www.youtube.com/watch?v=SMOA8SBw46E